Petele proaspete de albus se inlatura spaland repede locul respectiv cu apa rece. Petele mai vechi se trateaza cu o solutie diluata de 5% amoniac sau cu o solutie calduta de 10 % borox , dupa care se spala cu apa rece.
Alcalii (lesii)
Petele de pe tesaturile de in sau bumbac ( care nu-si schimba culoarea ) se elimina prin simpla spalare cu apa.
Pentru indepartarea petelor de pe matase si lana se foloseste o solutie diluata de acid acetic sau acid citric ( 10 ml otet sau zeama de lamaie la 100 ml apa ) , apoi se spala obisnuit cu apa.
Amoniac
Tesatura patata cu amoniac se spala cu otet ( 10 ml otet la 100 ml apa ) , dupa care se clateste cu multa apa calda.
Apa
Petele de apa de pe tesaturile de matase se inlatura prin tamponare cu apa de ploaie sau cu o solutie diluata de acid acetic ( 20 ml acid acetic la 1 litru de apa).
Petele de pe tesaturile de lana se pot scoate prin calcarea materialului cu un fier usor incins peste o panza umezita in apa de ploaie.
Se afișează postările cu eticheta scoaterea petelor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta scoaterea petelor. Afișați toate postările
luni, 4 august 2008
Cum se scot petele de acizi de pe materialele textile
Un material textil , indiferent de natura fibrei , atins cu un acid ( clorhidric , sulfuric , florhidric , azotic , etc) trebuie imediat supus unui tratament si anume locul respectiv va fi tamponat ( neutralizat ) cu o solutie slab alcalina de 5-10 % amoniac , bicarbonat de sodiu sau borax. Dupa operatia de neutralizare , se clateste intens cu apa rece , apoi cu apa calduta si din nou cu apa rece.
De asemenea , se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe ( carbonat de sodiu) sau bicarbonat de sodiu , care se lasa atata timp cat se mai produc basicute cu gaz. Cand producerea lor s-a terminat , se spala intens cu apa
Cand acizii sunt tari sau concentrati , distrug pe loc materialul si atunci nu mai este nimic de facut.
Daca o pata de acid nu a fost observata la timp , se poate intampla ca la prima spalare a materialului , locul respectiv sa se gaureasca sau sa se raceasca tesatura , deoarece in zona atinsa de acid , fibrele au fost foarte mult slabite.
De asemenea , se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe ( carbonat de sodiu) sau bicarbonat de sodiu , care se lasa atata timp cat se mai produc basicute cu gaz. Cand producerea lor s-a terminat , se spala intens cu apa
Cand acizii sunt tari sau concentrati , distrug pe loc materialul si atunci nu mai este nimic de facut.
Daca o pata de acid nu a fost observata la timp , se poate intampla ca la prima spalare a materialului , locul respectiv sa se gaureasca sau sa se raceasca tesatura , deoarece in zona atinsa de acid , fibrele au fost foarte mult slabite.
Cum se scot diferite pete de pe materialele textile
Se recoamnda ca inainte de a aplica substantele chimice pe portiunea patata a materialului textil sa se incerce asupra unui esantion din acesta , pentru a evita pericolul degradarii tesaturii.
In cele ce urmeaza , in urmatoarele postari , voi prezenta cateva metode de indepartare a diferitelor pete , in ordine alfabetica , in conditii casnice.
In cele ce urmeaza , in urmatoarele postari , voi prezenta cateva metode de indepartare a diferitelor pete , in ordine alfabetica , in conditii casnice.
Dizolvanti
Dizolvantul (solventul) este componentul de baza al unei solutii care se gaseste in cantitate mult mai mare decat substanta dizolvata. De exemplu , in cazul solutiei de bicarbonat de sodiu in apa ( solutie utilizata la scoaterea petelor de acizi de pe materialele textile) , dizolvantul este apa.
Dizolvantii (solventii) cei mai utilizati la scoaterea petelor de pe diverse materale sunt urmatorii : apa , acetona , alcoolul etilic , benzenul , benzina usoara , cloroformul , eterul etilic , sulfura de carbon , terebentina , tetraclorura de carbon . Apa este solvent anorganic , ceilalti sunt solventi organici.
Pentru a intelege mai bine rolul dizolvantului in operatia de scoatere a petelor , trebuie sa stim mai intai ce este o solutie si ce este un amestec.
Solutia este un sistem omogen format din doua sau mai multe componente. Orice solutie se compune dintr-un dizolvant si o subtstanta dizolvata.
Raportul dintre cantitatea de substanta dizolvata si dizolvant se numeste concentratie. Concentratia se exprima in procente in greutate si arata cantitatea de substanta dizolvata in grame , continuta in 100 ml solutie.
Dupa cantitatea dizolvata se disting solutii diluate si concentrate. De ex, o solutie de apa oxigenata 1% utilizata la scoaterea petelor de arsuri de pe tesaturile de in si bumbac colorate este diluata fata de una de apa oxigenata 10% folosita la scoaterea petelor de arsuri de pe tesaturile albe de aceeasi natura.
Dizolvantii (solventii) cei mai utilizati la scoaterea petelor de pe diverse materale sunt urmatorii : apa , acetona , alcoolul etilic , benzenul , benzina usoara , cloroformul , eterul etilic , sulfura de carbon , terebentina , tetraclorura de carbon . Apa este solvent anorganic , ceilalti sunt solventi organici.
Pentru a intelege mai bine rolul dizolvantului in operatia de scoatere a petelor , trebuie sa stim mai intai ce este o solutie si ce este un amestec.
Solutia este un sistem omogen format din doua sau mai multe componente. Orice solutie se compune dintr-un dizolvant si o subtstanta dizolvata.
Raportul dintre cantitatea de substanta dizolvata si dizolvant se numeste concentratie. Concentratia se exprima in procente in greutate si arata cantitatea de substanta dizolvata in grame , continuta in 100 ml solutie.
Dupa cantitatea dizolvata se disting solutii diluate si concentrate. De ex, o solutie de apa oxigenata 1% utilizata la scoaterea petelor de arsuri de pe tesaturile de in si bumbac colorate este diluata fata de una de apa oxigenata 10% folosita la scoaterea petelor de arsuri de pe tesaturile albe de aceeasi natura.
Substante chimice utilizate la scoaterea petelor
In operatia de indepartare a petelor sunt necesare o serie de substante sau produse chimice , folosite ca atare ( in mica parte) sau sub forma de solutii si amestecuri ( in majoritatea cazurilor) cum sunt : dizolvantii , alcaliile , agentii de albire , acizii , sarurile , etc. Dintre substantele folosite , rolul cel mai important il au dizolvantii. Aici veti gasi metodele de scoatere a petelor de pe materialele textile , iar aici , metode pentru scoatere a petelor de pe diverse obiecte
duminică, 3 august 2008
Cum recunoastem materialul
Este foarte usor sa distingi parchetul de linoleum sau hartia de piele , insa diferentierea fibrelor textile nu este un lucru atat desimplu. Aceasta dificultate porneste in primul rand de la faptul ca numeroase materiale artificiale si sintetice cauta sa imite pe cat posibil pe cele naturale , deci fibre textile perfect asemanatoare ca aspect , pot fi complet deosebite din punct de vedere al naturii lor.
Unele dintre ele rezista la unii dizolvanti , altele nu. Mai mult , exista tesaturi foarte sensibile chiar la apa , pe care nu o suporta , asa este cazul brocartului (tesatura din fibre de matase naturala sau artificiala , combinate , pentru decor , cu fire de metal ) si frescoului ( tesatura de lana , din fire subtiri , si nu prea deasa).
Iata de ce se considera ca , pentru a efectua o indepartare corecta a petelor este necesar sa se cunoasca nu numai natura acestora , dar sa se stie cu precizie si despre ce material textil este vorba.
Fibrele folosite la fabricarea materialelor textile , in cea mai mare parte , sunt de natura organica. Se pot clasifica dupa urmatoarea schema:
Fibre textile:
- vegetale
- naturale :
- animale
- artificiale ( din palmieri naturali)
- chimice
- sintetice (din palmieri sintetici )
Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cateva fire atat din bautura , cat si din urzeala , din materialul care ne intereseaza . rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.
Bumbacul , inul , canepa , iuta , ramia ( fibre naturale , de origine vegetala ) ard repede , cu flacara , degajand un miros de hartie arsa , se se transforma intr-o cenusa alba , inconsistenta.
Lana , parul de capra , mohairul , parul de camila ( fibre naturale , de origine animala) ard lent , locul arderii scanteiaza si fibra arsa lasa un scrum rigid ( sub forma unui fir negru , intortocheat) dar sfaramicios. Mirosul este neplacut , de corn ars. Lana , in comparatie cu bumbacul , inul , canepa , iuta si ramia , nu rezista la actiunea substantelor alcaline.
Matasea naturala ( fibra naturala , de origine animala ) se recunoaste usor dupa aspect , are luciu si fosnte caracteristic . arde ca si lana cu miros de corn ars , locul aprins se umfla , formand o mica gamalie.
Lana artificiala prezinta insusiri asemanatoare lanii naturale . La ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars , iar firul ars prezinta o gamalie sfarmiciasa. La fabricarea tesaturilor textile insdustriale se foloseste in amestec cu lana naturala.
Unele dintre ele rezista la unii dizolvanti , altele nu. Mai mult , exista tesaturi foarte sensibile chiar la apa , pe care nu o suporta , asa este cazul brocartului (tesatura din fibre de matase naturala sau artificiala , combinate , pentru decor , cu fire de metal ) si frescoului ( tesatura de lana , din fire subtiri , si nu prea deasa).
Iata de ce se considera ca , pentru a efectua o indepartare corecta a petelor este necesar sa se cunoasca nu numai natura acestora , dar sa se stie cu precizie si despre ce material textil este vorba.
Fibrele folosite la fabricarea materialelor textile , in cea mai mare parte , sunt de natura organica. Se pot clasifica dupa urmatoarea schema:
Fibre textile:
- vegetale
- naturale :
- animale
- artificiale ( din palmieri naturali)
- chimice
- sintetice (din palmieri sintetici )
Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cateva fire atat din bautura , cat si din urzeala , din materialul care ne intereseaza . rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.
Bumbacul , inul , canepa , iuta , ramia ( fibre naturale , de origine vegetala ) ard repede , cu flacara , degajand un miros de hartie arsa , se se transforma intr-o cenusa alba , inconsistenta.
Lana , parul de capra , mohairul , parul de camila ( fibre naturale , de origine animala) ard lent , locul arderii scanteiaza si fibra arsa lasa un scrum rigid ( sub forma unui fir negru , intortocheat) dar sfaramicios. Mirosul este neplacut , de corn ars. Lana , in comparatie cu bumbacul , inul , canepa , iuta si ramia , nu rezista la actiunea substantelor alcaline.
Matasea naturala ( fibra naturala , de origine animala ) se recunoaste usor dupa aspect , are luciu si fosnte caracteristic . arde ca si lana cu miros de corn ars , locul aprins se umfla , formand o mica gamalie.
Lana artificiala prezinta insusiri asemanatoare lanii naturale . La ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars , iar firul ars prezinta o gamalie sfarmiciasa. La fabricarea tesaturilor textile insdustriale se foloseste in amestec cu lana naturala.
Cum recunoastem petele
Scoaterea petelor se poate efectua numai daca se determina in prealabil provenienta si compozitia lor (grasimea , uleiuri , rugina , fructe , chimicale etc.) si se stie daca sunt proaspete sau vechi. Aceste lucruri sunt deosebit de necesare mai ales in cazul materialelor textile.
In functie de natura si proveninta lor , se pot distinge urmatoarele pete : de grasimi si de alte substante ; de alta natura , fara grasimi ; de oxidare etc.
Cele de grasimi se recunosc usor dupa aspect . Acestea prezinta contururi difuze , care se pierd pe tasatura. Petele proaspete sunt intotdeauna mai inchise la culoare decat materialul textil respectiv , iar cele vechi mai deschise si mate , datorita prafului aderent. Pe tesaturile fine , de culoare deschisa , se pot observa usor la lumina . Cele de uleiuri minerale , grasimi , stearina , ceara alba sunt solubile in solventi ( dizolvanti) si se indeparteaza mai usor. petele de vopsele de ulei , lacuri , ceara , rosie , firnisuri etc. se dizolva mai greu.
Petele de grasimi si alte substante sunt mai mult sau mai putin vizibile , dupa procentul de grasimi pe care le contin . In aceasta categorie intra cele produse de diferite preparate culinare in a caror compozitie intra unele grasimi , precum si cele de lapte , sange , transpiratie , etc.
Petele de alta natura fara grasimi apar de obicei in nuantele galbui pana la maro , cu contururi mai precise , de culoare mai inchisa. Aici se pot enumera cele de fructe , ceai , cafea , vin , bere , apret.
Petele de oxidare sunt produse de diferite substante care se oxideaza pe fibra sub actiunea luminii si a oxigenului din aer si din apa. Aceste pete au contururi mai sterse si , dupa vechimea lor , pot fi galbene , galben - roscate , maro , in afara de cazul in care au fost de la inceput colorate . In aceasta categorie intra petele de suc de fructe , compot , siropuri etc.
In functie de natura si proveninta lor , se pot distinge urmatoarele pete : de grasimi si de alte substante ; de alta natura , fara grasimi ; de oxidare etc.
Cele de grasimi se recunosc usor dupa aspect . Acestea prezinta contururi difuze , care se pierd pe tasatura. Petele proaspete sunt intotdeauna mai inchise la culoare decat materialul textil respectiv , iar cele vechi mai deschise si mate , datorita prafului aderent. Pe tesaturile fine , de culoare deschisa , se pot observa usor la lumina . Cele de uleiuri minerale , grasimi , stearina , ceara alba sunt solubile in solventi ( dizolvanti) si se indeparteaza mai usor. petele de vopsele de ulei , lacuri , ceara , rosie , firnisuri etc. se dizolva mai greu.
Petele de grasimi si alte substante sunt mai mult sau mai putin vizibile , dupa procentul de grasimi pe care le contin . In aceasta categorie intra cele produse de diferite preparate culinare in a caror compozitie intra unele grasimi , precum si cele de lapte , sange , transpiratie , etc.
Petele de alta natura fara grasimi apar de obicei in nuantele galbui pana la maro , cu contururi mai precise , de culoare mai inchisa. Aici se pot enumera cele de fructe , ceai , cafea , vin , bere , apret.
Petele de oxidare sunt produse de diferite substante care se oxideaza pe fibra sub actiunea luminii si a oxigenului din aer si din apa. Aceste pete au contururi mai sterse si , dupa vechimea lor , pot fi galbene , galben - roscate , maro , in afara de cazul in care au fost de la inceput colorate . In aceasta categorie intra petele de suc de fructe , compot , siropuri etc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)