Intrerupatoarele montate in locuinta sunt de diferite forme si tipuri . in general , ele se fixeaza in locasuri anume prevazute in perete , care cuprind o cutie metalica de forma rotunda , captusita cu carton impregnat.
In cazul in care se constata ca un intrerupator s-a blocat , s-a spart sau nu mai produce contact , este necesara demontarea lui , ceea ce impune urmatoarele operatii:
- se intrerupe curentul de la tabloul de sigurante , demontand complet sigurantele corespunzatoare circuitului electric din incaperea unde se gaseste intrerupatorul defect;
- se desfac cu o surubelnita suruburile care fixeaza capacul intrerupatorului si se scoate capacul;
- se demonteaza , tot cu ajutorul surubelnitei , cele doua suruburi care imping lateral gherutele intrerupatorului , tinandu-l imobilizat in cutia din perete; in acest fel , gherutele slabesc presiunea pe peretii cutiei si dispozitivului intrerupatorului se poate scoate in afara;
- se verifica daca capetele conductoarelor de alimentare sunt introduse corect in contactele intrerupatorului si daca sunt fixate cu ajutorul suruburilor si , in caz contrar , se remediaza defectiunea;
- se verifica daca functioneaza mecanismul de inchidere - deschidere a contactelor intrerupatorului si se incearca remedierea defectiunii ; de obicei , aceasta remediere este dificil de realizat si , de aceea , daca mecanismul este defect , cea mai buna solutie este inlocuirea lui cu unul nou;
- se fixeaza capetele firelor de alimentare in contactele noului intrerupator , se introduce intregul dispozitiv in cutia din perete si se strang suruburile de actionare a gherutelor care imobilizeaza dispozitivul in cutie;
- se monteaza la loc sigurantele de la tablou , se face proba de functionare a intrerupatorului si se fixeaza capacul acestuia cu ajutorul suruburilor.
In ceea ce priveste prizele din locuinta , se poate constata ca acestea sunt de doua tipuri : ingropate in perete sau aparente.
In cazul defectarii unei prize ingropate , pentru repararea acesteia se procedeaza in felul urmator : se desfac mai intai de la tablou sigurantele corespunzatoare prizei respective , apoi se desfac suruburile care fixeaza capacul de protectie de corpul prizei ; se verifica daca capetele firelor de alimentare cu curent electric sunt bine prinse sub suruburile bornelor prizei si , in caz ca se constata iesirea vreunui capat sau slabirea suruburilor de fixare , se remediaza defectul .
Se verifica apoi daca bornele (clamele) prizei nu sunt oxidate sau arse , ori daca nu s-au largit prea mult si nu mai asigura astfel un bun contact cu piciorusele stecherului care se introduc in priza ; se freaca bornele cu hartie ori panza abrazivapana apare luciul metalic si se regleaza la distanta corespunzatoare clamele bornelor. Daca bornele sunt prea oxidate si curatirea lor nua sigura un bun contact este necesara inlocuirea prizei cu una noua. Dupa remedierea defectiunilor constatate , se pun la loc sigurantele , se face proba cu o lampa de control sau cu o veioza , apoi se fixeaza capacul prizei cu suruburi.
Daca este necesara inlocuirea prizei , dupa scoaterea sigurantelor se slabesc suruburile care actioneaza gherutele de fixare si se scoate priza in afara ; apoi se desfac suruburile care prind capetele firelor de alimentare. se curata cu un cutit sau cu hartie abraziva capetele firelor , se introduc sub bornele noii prize si se strang suruburile acestora ; se introduce priza in locasul din perete , se strang suruburile gherutelor de fixare si se monteaza capacul de protectie.
Prizele aparente se monteaza , de obicei , pe peretii care , prin natura lor , nu permit executarea locasului necesar pentru ingroparea lor. Pentru repararea sau inlocuirea prizelor aparente , dupa demontarea sigurantelor de pe tablou , trebuie scos capacul de protectie , care are forma unei carcase cilindrice ce imbraca in fata si lateral corpul prizei.
In acest scop se desface surubul ( sau suruburile) care fixeaza capacul. Defectiunile prizei aparente se remediaza similar ca la prizele ingropate. Pentru inlocuirea prizei , trebuie demontate cu o surubelnita suruburile care fixeaza corpul prizei de perete. Apoi se curata cu un cutit sau cu hartie abraziva capetele firelor de alimentare si se prind sub bornele noii prize , prin strangerea suruburilor respective . Dupa aceea , se fixeaza priza priza de perete cu suruburi pentru lemn ( holtsuruburi) si se monteaza capacul de protectie.
Se afișează postările cu eticheta repararea si intretinerea aparatelor electrocasnice. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta repararea si intretinerea aparatelor electrocasnice. Afișați toate postările
marți, 5 august 2008
Repararea cordoanelor de alimentare electrica
Cordoanele de alimentare electrica se pot deteriora la capatul unde este montat stechrul , ori la extremitatea opusa , fixata direct pe obiectul de uz casnic respectiv ( veioza , fier de calcat , resou , radiator etc. ). Deoarece nu se stie intotdeauna precis la care capat s-a defectat cordonul de alimentare , reparatia trebuie sa inceapa cu verificarea stecherului. in acest scop se desface surubul de strangere al stecherului , cu ajutorul unei surubelnite potrivite ca marime si se verifica , in primul rand , daca suruburile care strang capetele firelor nu sunt slabite ori daca firele nu au iesit de sub suruburile respective.
In acest caz, se potrivesc capetele firelor , si se strang bine suruburile. Daca se constata deteriorarea capetelor firelor , se taie cordonul de alimentare cu un cutit , pe o portiune de 15-20 mm , pentru a se pregati alte capete. Dupa ce se scoate camasa izolanta , se curata lita cu un cutit ori cu putina hartie abraziva , apoi se rasucesc firisoarele litei in acelasi sens pe care l-au avut initial , pentru a rigidiza putin lita , si se prinde sub surubul piciorusului stecherului.
Uneori stecherul nu face contact bun cu priza , deoarece crestaturile din piciorusele sale s-au strivit si astfel diametrul picioruselor este prea mic. In astfel de situatii , se restabileste pozitia normala , introducand lama unui cutit sau a unei surubelnite in crestatura si indepartand , cu multa atentie ca sa nu se rupa , una de alta cele doua jumatati ale fiecarui piciorus.
Repararea fiselor de la capatul firelor fierului de calcat electric ori resoului electric se face in mod similar repararii stecherelor , dupa ce au fost desfacute cu o surubelnita . Uneori , se constata ca , dupa repararea stecherului sau fisei de la capat , aparatul ( veioza , fierul de calcat , radiatorul etc.) nu functioneaza. In acest caz , ori aparatul este defect , ori exista o intrerupere de-alungul cordonului de alimentare .
De obicei , intrerupera firelor cordonului se produce in imediata apropiere a stecherelor sau fiselor. Pentru a se verifica daca exista vreo intrerupere se pipaie cordonul cu degetele , indoindu-l intr-o parte si alta. In comparatie cu portiunea normala a cordonului , in portiunea unde exista o intrerupere se va constata ca acesta nu mai are aceeasi elasticitate.
O verificare mai precisa se poate face astfel : se infige fisa cordonului in stecherului unei veioze ( ori se leaga firele de la capatul cordonului in stecherul unei veioze ) care in prealabil a fost aprinsa , apoi se introduce stecherul cordonului in priza. Daca becul veiozei se aprinde inseamna ca nu exista nici o intrerupere in cordon si defectiunea este obiectul casnic respectiv.
Repararea unui cordon necesita , uneori , taierea unei portiuni defecte si innadirea celor doua parti bune. Aceasta innadire a firelor , in cazul conductoarelor monofilare , se face prin rasucire , dupa ce s-a curatat izolatia pe o portiune de cca 20 mm. daca firele sunt din cupru , este bine sa se lipeasca locul de contact cu cositor , evitandu-se astfel oxidarea si producerea unui contact insuficient ( pe masura trecerii timpului).
Apoi , locul legaturii se acopera cu banda izolatoare cauciucata. In cazul conductoarelor multifilare , legarea firelor se face in mod asemanator , avand grija ca fiecare fir al unei portiuni de cordon sa fie legat de firul corespunzator din cealalta portiune , dupa care locul respectiv de legatura se lipeste cu cositor si se izoleaza cu banda cauciucata . intregul ansamblu de fire legate si izolate se infasoara apoi cu banda izolatoare.
In acest caz, se potrivesc capetele firelor , si se strang bine suruburile. Daca se constata deteriorarea capetelor firelor , se taie cordonul de alimentare cu un cutit , pe o portiune de 15-20 mm , pentru a se pregati alte capete. Dupa ce se scoate camasa izolanta , se curata lita cu un cutit ori cu putina hartie abraziva , apoi se rasucesc firisoarele litei in acelasi sens pe care l-au avut initial , pentru a rigidiza putin lita , si se prinde sub surubul piciorusului stecherului.
Uneori stecherul nu face contact bun cu priza , deoarece crestaturile din piciorusele sale s-au strivit si astfel diametrul picioruselor este prea mic. In astfel de situatii , se restabileste pozitia normala , introducand lama unui cutit sau a unei surubelnite in crestatura si indepartand , cu multa atentie ca sa nu se rupa , una de alta cele doua jumatati ale fiecarui piciorus.
Repararea fiselor de la capatul firelor fierului de calcat electric ori resoului electric se face in mod similar repararii stecherelor , dupa ce au fost desfacute cu o surubelnita . Uneori , se constata ca , dupa repararea stecherului sau fisei de la capat , aparatul ( veioza , fierul de calcat , radiatorul etc.) nu functioneaza. In acest caz , ori aparatul este defect , ori exista o intrerupere de-alungul cordonului de alimentare .
De obicei , intrerupera firelor cordonului se produce in imediata apropiere a stecherelor sau fiselor. Pentru a se verifica daca exista vreo intrerupere se pipaie cordonul cu degetele , indoindu-l intr-o parte si alta. In comparatie cu portiunea normala a cordonului , in portiunea unde exista o intrerupere se va constata ca acesta nu mai are aceeasi elasticitate.
O verificare mai precisa se poate face astfel : se infige fisa cordonului in stecherului unei veioze ( ori se leaga firele de la capatul cordonului in stecherul unei veioze ) care in prealabil a fost aprinsa , apoi se introduce stecherul cordonului in priza. Daca becul veiozei se aprinde inseamna ca nu exista nici o intrerupere in cordon si defectiunea este obiectul casnic respectiv.
Repararea unui cordon necesita , uneori , taierea unei portiuni defecte si innadirea celor doua parti bune. Aceasta innadire a firelor , in cazul conductoarelor monofilare , se face prin rasucire , dupa ce s-a curatat izolatia pe o portiune de cca 20 mm. daca firele sunt din cupru , este bine sa se lipeasca locul de contact cu cositor , evitandu-se astfel oxidarea si producerea unui contact insuficient ( pe masura trecerii timpului).
Apoi , locul legaturii se acopera cu banda izolatoare cauciucata. In cazul conductoarelor multifilare , legarea firelor se face in mod asemanator , avand grija ca fiecare fir al unei portiuni de cordon sa fie legat de firul corespunzator din cealalta portiune , dupa care locul respectiv de legatura se lipeste cu cositor si se izoleaza cu banda cauciucata . intregul ansamblu de fire legate si izolate se infasoara apoi cu banda izolatoare.
luni, 4 august 2008
Schimbarea sigurantelor arse
Cea mai curenta defectiune care poate interveni intr-o locuinta este arderea sigurantelor . Dupa cum se cunoaste , la parcurgerea curentului electric prin conductoare se produce caldura , care este cu atat mai mare cu cat sectiunea conductorului este mai mica. In cazul conductoarelor subtiri si al intensitatii puternice a curentului , incalzirea este atat de puternica incat izolatia se arde si conductoarele , venind in contact , produc o crestere brusca a intensitatii curentului , denumita scurtcircuit.
Acest fenomen este foarte periculos si poate provoca distrugerea intregii instalatii si incendii. De aceea , pentru a preveni producerea de scurtcircuite , la fiecare instalatie electrica sunt prevazute doua tablouri de siguranta : unul la cofret , adica la tabloul de alimentare electrica din exteriorul apartamentului , si unul in apartament , plasat de obicei deasupra usii de intarre.
Locatarii unei locuinte vor putea sa intervina numai la tabloul de sigurante din interiorul apartamentului . La cofret nu este permis accesul abonatilor , astfel incat , in caz de scurtcircuite la acesta , trebuie apelat un specialist .
Tabloul de sigurante este format dintr-o placa de marmura sau un alt material bun izolant , pe care sunt fixate bornele pentru intrarea si iesirea curentului si sigurantele. Fiecare siguranta cuprinde : un soclu ceramic pentru intrarea si iesirea curentului si sigurantelor . Fiecare siguranta cuprinde : un soclu ceramic pe placa de marmura , un patron in care se gaseste firul de siguranta ( care se arde in caz de scurtcircuit) si un capac cu ajutorul caruia se fixeaza patronul in soclu.
Conductorul ( firul) din interiorul patronului este foarte subtire si calculat pentru a rezista la o anumita intensitate a curentului. In acest fel , in caz de scurtcircuit , cea mai mare crestere de temperatura se va produce in conducatorul cel mai subtire al instalatiei , care este cel din interiorul patronului de siguranta : acest conductor se va arde , alimentarea cu curent se va intrerupe si restul instalatiei electrice va fi astfel protejat de distrugere , iar un eventual incendiu evitat.
Prima operatie care trebuie facuta dupa ce s-a produs un scurtcircuit consta in ndepartarea cauzei care a produs scurtcircuitul. De cele mai multe ori acesta este produs de un fier de calcat , o veioza , etc. , adica de un obiect electrocasnic care este deplasat frecvent si in care , astfel , se produce o atingere accidentala a conductorilor. Alteori , scurtcircuitul se produce ca urmarea introducerii simultane in priza a mai multor aparate electrice puternice , ori a aprinderii simultane a unui numar prea mare de becuri puternice.
In astfel de imprejurari trebuie scoase imediat din priza stecherele cordoanelor de alimentare ale obiectelor respective. Apoi ne vom urca pe un scaun de lemn , pentru a se evita orice posibilitate de electrocutare prin atingerea accidentala cu mana a partii metalice a sigurantelor , si vom cauta sa identificam care este siguranta ( sau sigurantele) arse.
In acest scop , se recomanda sa se insemne din timp , cu creionul , pe placa tabloului , corespondenta intre sigurante si diversi consumatori din casa ( ca de exemplu : priza bucatarie , priza sufragerie , priza dormitor , intrerupatoare hol si sufragerie , etc) , care , in caz de ardere a sigurantelor , va scurta timpul de identificare a corespondentei fiecarui consumator cu siguranta respectiva.
Dupa identificarea sigurantei arse , se inlocuieste patronul cu altul identic , respectiv capabil sa suporte aceeasi intensitate a curentului ( acelasi numar de amperi marcat pe capul patronului , de exemplu 6 A) si se insurubeaza siguranta la loc in tablou. In nici un caz nu trebuie comisa greseala de a "repara" siguranta arsa , folosind o sarma subtire cu care se unesc capetele patronului , deoarece exista pericolul de a folosi o sarma prea rezistenta si astfel , in loc sa se arda siguranta , sa se distruga restul instalatiei. Se dovedeste , prin cele prezentate , necesitatea de a avea totdeauna in casa cateva patroane de rezerva ori de a intrebuinta sigurante automate , care se gasesc in comert la magazinelev de articole electrice.
Daca , dupa inlocuirea patroanelor arse cu altele noi , nu este curent in instalatie , inseamna ca scurtcircuitul a fost puternic si s-a produs arderea sigurantelor de la cofret , fiind necesara interventia unui depanator de specialitate.
Acest fenomen este foarte periculos si poate provoca distrugerea intregii instalatii si incendii. De aceea , pentru a preveni producerea de scurtcircuite , la fiecare instalatie electrica sunt prevazute doua tablouri de siguranta : unul la cofret , adica la tabloul de alimentare electrica din exteriorul apartamentului , si unul in apartament , plasat de obicei deasupra usii de intarre.
Locatarii unei locuinte vor putea sa intervina numai la tabloul de sigurante din interiorul apartamentului . La cofret nu este permis accesul abonatilor , astfel incat , in caz de scurtcircuite la acesta , trebuie apelat un specialist .
Tabloul de sigurante este format dintr-o placa de marmura sau un alt material bun izolant , pe care sunt fixate bornele pentru intrarea si iesirea curentului si sigurantele. Fiecare siguranta cuprinde : un soclu ceramic pentru intrarea si iesirea curentului si sigurantelor . Fiecare siguranta cuprinde : un soclu ceramic pe placa de marmura , un patron in care se gaseste firul de siguranta ( care se arde in caz de scurtcircuit) si un capac cu ajutorul caruia se fixeaza patronul in soclu.
Conductorul ( firul) din interiorul patronului este foarte subtire si calculat pentru a rezista la o anumita intensitate a curentului. In acest fel , in caz de scurtcircuit , cea mai mare crestere de temperatura se va produce in conducatorul cel mai subtire al instalatiei , care este cel din interiorul patronului de siguranta : acest conductor se va arde , alimentarea cu curent se va intrerupe si restul instalatiei electrice va fi astfel protejat de distrugere , iar un eventual incendiu evitat.
Prima operatie care trebuie facuta dupa ce s-a produs un scurtcircuit consta in ndepartarea cauzei care a produs scurtcircuitul. De cele mai multe ori acesta este produs de un fier de calcat , o veioza , etc. , adica de un obiect electrocasnic care este deplasat frecvent si in care , astfel , se produce o atingere accidentala a conductorilor. Alteori , scurtcircuitul se produce ca urmarea introducerii simultane in priza a mai multor aparate electrice puternice , ori a aprinderii simultane a unui numar prea mare de becuri puternice.
In astfel de imprejurari trebuie scoase imediat din priza stecherele cordoanelor de alimentare ale obiectelor respective. Apoi ne vom urca pe un scaun de lemn , pentru a se evita orice posibilitate de electrocutare prin atingerea accidentala cu mana a partii metalice a sigurantelor , si vom cauta sa identificam care este siguranta ( sau sigurantele) arse.
In acest scop , se recomanda sa se insemne din timp , cu creionul , pe placa tabloului , corespondenta intre sigurante si diversi consumatori din casa ( ca de exemplu : priza bucatarie , priza sufragerie , priza dormitor , intrerupatoare hol si sufragerie , etc) , care , in caz de ardere a sigurantelor , va scurta timpul de identificare a corespondentei fiecarui consumator cu siguranta respectiva.
Dupa identificarea sigurantei arse , se inlocuieste patronul cu altul identic , respectiv capabil sa suporte aceeasi intensitate a curentului ( acelasi numar de amperi marcat pe capul patronului , de exemplu 6 A) si se insurubeaza siguranta la loc in tablou. In nici un caz nu trebuie comisa greseala de a "repara" siguranta arsa , folosind o sarma subtire cu care se unesc capetele patronului , deoarece exista pericolul de a folosi o sarma prea rezistenta si astfel , in loc sa se arda siguranta , sa se distruga restul instalatiei. Se dovedeste , prin cele prezentate , necesitatea de a avea totdeauna in casa cateva patroane de rezerva ori de a intrebuinta sigurante automate , care se gasesc in comert la magazinelev de articole electrice.
Daca , dupa inlocuirea patroanelor arse cu altele noi , nu este curent in instalatie , inseamna ca scurtcircuitul a fost puternic si s-a produs arderea sigurantelor de la cofret , fiind necesara interventia unui depanator de specialitate.
Repararea si intretinerea aparatelor electrocasnice
Micile reparatii la aparatele electrocasnice se refera de obicei la repararea contactelor arse , legarea unui conductor , schimbarea spiralei de incalzit si altele , dar pentru a se executa aceste operatii trebuie cunoscute in primul rand particularitatile aparatelor respective. Un aparat care a fost demontat nu trebuie reconstituit pe baza de memorie sau de inventivitate. Desfacand aparatul pentru reparatie , trebuie cunoscut modul in care functioneaza , pentru a se putea asambla corect.
In majoritatea cazurilor , cauza defectarii aparatelor care au spirale ce se incalzesc o constituie supraincalzirea lor.
Pentru a depista cauza unui defect , in cazul in care numai un aparat oarecare nu functioneaza , iar celelalte aparate sunt bune , defectul trebuie cautat tocmai la aparatul respectiv. Daca becul electric cu filament bun nu arde , aspiratorul sau frigiderul nu functioneaza , atunci defectul trebuie cautat la contacte , respectiv : becul nu se insurubeaza pana la contactul duliei , picorusele fisei nu fac contact cu priza etc.
Nu trebuie pierdut din vedere ca un aparat poate fi considerat stricat numai in cazul in care alte aparate , de care suntem convinsi ca sunt bune , functioneaza de la aceeasi priza. Daca la conectarea aparatului apar scantei , scade puternic lumina sau chiar se stinge , se ard fuzibilele etc , defectul trebuie cautat in aparatul respectiv. Daca se observa ca punctul de contact sau portiuni din conductoarele situate in apropierea contactului se incalzesc , contactul este prea slab si trebuie intarit.
daca aparatul functioneaza , insa curenteaza , atunci undeva un conductor neizolat atinge corpul aparatului.
In majoritatea cazurilor , cauza defectarii aparatelor care au spirale ce se incalzesc o constituie supraincalzirea lor.
Pentru a depista cauza unui defect , in cazul in care numai un aparat oarecare nu functioneaza , iar celelalte aparate sunt bune , defectul trebuie cautat tocmai la aparatul respectiv. Daca becul electric cu filament bun nu arde , aspiratorul sau frigiderul nu functioneaza , atunci defectul trebuie cautat la contacte , respectiv : becul nu se insurubeaza pana la contactul duliei , picorusele fisei nu fac contact cu priza etc.
Nu trebuie pierdut din vedere ca un aparat poate fi considerat stricat numai in cazul in care alte aparate , de care suntem convinsi ca sunt bune , functioneaza de la aceeasi priza. Daca la conectarea aparatului apar scantei , scade puternic lumina sau chiar se stinge , se ard fuzibilele etc , defectul trebuie cautat in aparatul respectiv. Daca se observa ca punctul de contact sau portiuni din conductoarele situate in apropierea contactului se incalzesc , contactul este prea slab si trebuie intarit.
daca aparatul functioneaza , insa curenteaza , atunci undeva un conductor neizolat atinge corpul aparatului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)