Schimbarea lavoarelor , chiuvetelor si spalatoarelor deteriorate

Dintre obiectele sanitare instalate in locuinte, care necesita inlocuire completa in caz de deteriorare , fac parte lavoarele , chiuvetele si spalatoarele.
Lavoarele se monteaza, de obicei , in camerele de baie si sunt confectionate din faianta , fonta emailata sau portelan sanitar; chiuvetele sunt folosite in bucatarii, spalatorii, faraje, etc. si sunt confectionate din fonta emailata; spalatoarele sunt montate in bucatarii , fiind folosite la spalarea vaselor , si sunt confectionate din fonta emailata sau tabla inoxidabila.
In cazurile in care aceste obiecte sanitare trebuie inlocuite se procedeaza in felul urmator : inainte de orice alta operatie trebuie oprita alimentarea cu apa ( rece si calda ) , actionand asupra robinetelor de trecere 5 instalate sub obiectul sanitar respectiv sau in jurul acestuia. Apoi , in cazul ca robinetele sunt montate pe obiectul sanitar ( in special la lavoare ) , acestea vor trebui demontate , actionand in acest scop asupra piulitelor 13 de ansamblare cu conducta 4 de alimentare cu apa . De asemenea , trebuie desfacute imbinarile intre obiectul sanitar , ventilul de scurgere 9 si sifonul 7 al conductei de scurgere 6 , desuruband , dupa caz , surubul sau piulita de ansamblare.
Dupa realizarea acestor operatii pregatitoare , se poate demonta lavoarul deteriorat , prin desurubarea suruburilor 11 care fixeaza consolele 3 ale lavoarului. In mod obisnuit se folosesc suruburi pentru lemn , montate in dibluri de 10 ingropate in perete.
Chiuvetele se folosesc in bucatarii , spalatorii , garaje etc. si sunt confectionate din fonta emailata . Uneori chiuvetele sunt fixate prin suruburi pentru lemn , care au infasurate in jurul filetului cateva straturi de sarma de 1 mm grosime si care sunt introduse in mortarul de ciment sau in ghips. In aceste cazuri se sparge peretele cu o dalta in jurul suruburilor de fixare pana acestea se pot desface , apoi se scoate chiuveta deteriorata ( uzata ) , se inlocuieste cu alta noua , iar fixarea se face tot cu suruburi pentru lemn infasurate cu sarma, care se introduc in mortar moale; pana ce mortarul se intareste este necesar ca sa fie sprijinita chiuveta cu ajutorul unor caramizi sau scanduri , unui scaun etc.
Spalatoarele se monteaza in bucatarii si sunt confectionate de obicei din fonta emailata sau tabla inoxidabila . Spalatoarele au una sau doua cuve si, uneori, au un suport lateral pentru vase. Racordarea spalatoarelor la conductele de alimentarea cu apa calda si rece si la conducta de evacuare se face , in mod asemanator chiuvetelor sau lavoarelor , prin imbinari cu filet , etansate cu fuior de canepa impregnat cu vopsea de miniu de plumb.

Repararea bateriilor de amestec

Bateriile de amestec au o constructie asemanatoare robinetelor obisnuite pentru lavoare , deoarece ele constituie ansambluri de 2-3 robinete , cu racorduri respective la conductele de apa rece si calda si la dus ( in cazul celor pentru baie ) ; de asemenea bateriile de amestec sunt prevazute cu o conducta ( cioc) pentru curgerea amestecului de apa rece si calda. Din acest motiv, defectele bateriilor de amestec si modul lor de remediere sunt asemanatoare celor ale robinetelor .
La unele baterii de amestec , pentru remedierea defectiunilor aparute la vreunul din robinetele componente , este necesar sa se demonteze in prealabil manerul ( rozeta) de actionare a robinetului respectiv. In acest scop , se desurubeaza piulita de la partea superioara a rozetei , apoi se desface surubul aflat in interior si se scoate rozeta. Dupa aceste operatii se demonteaza obertailul , apoi se continua lucrul in functie de natura defectiunii , procedand dupa cum s-a aratat anterior.
Bateriile pentru dus sunt prevazute cu un robinet centra , care inchide conducta ( ciocul) de curgere al bateriei si dirijeaza apa spre dus. Acest robinet central poate fi asemanator celorlalte robinete sau poate fi de tip cana , in acest caz schimbarea garniturii ventilului necesitand atat demontarea robinetului , cat si a conductei ce alimenteaza para dusului.
Atunci cand bateria de amestec este prevazuta cu tub metalic flexibil pentru dus, este necesara uneori inlocuirea furtunului de cauciuc din interiorul tubului flexibil. In acest scop , se desurubeaza piulita olandeza 1 , care asigura imbinarea bateriei cu tubul flexibil 4 , si piulita olandeza 2 , care asigura imbinarea cu manerul dusului , si se scoate furtunul deteriorat 5 din interiorul tubului metalic flexibil. Apoi se introduce o sarma sau o sfoara prin tubul metalic flexibil 4 , se leaga un capat al sarmei de noul furtun de cauciuc si se trage furtunul in interiorul tubului metalic. Se rasfrange capatul furtunului de cauciuc peste marginea cilindrului metalic 3 , astfel ca, la strangerea piulitei olandeze , aceasta sa preseze capatul furtunului de cauciuc intre capatul cilindrului metalic 3 si capatul filetat al racordului pentru dus al bateriei . In acelasi mod se fixeaza furtunul de cauciuc si la capatul dinspre manerul dusului

Repararea robinetelor

Robinetele sunt elemente constituite ale obiectelor sanitare care au rolul de a asigura alimentarea cu apa rece si calda si oprirea acesteia, dupa caz.
Avand in vedere functionalitatea robinetelor , numarul de actionari pentru inchidere sau deschidere este foarte mare, ceea ce produce in special uzura garniturii 9 a ventilului robinetului. In afara de aceasta , dintre defectele care apar mai frecvent se pot mentiona : deteriorarea garniturii 6 a tijei , a garnituri 7 as obertailului , a garniturii 11 a corpului robinetului in conducta de alimentare , precum si uzura filetului tijei 3.
Defectiunile elementelor componente ale robinetului se constata prin aparitia picaturilor de apa chiar cand acesta este in pozsitia inchis. Strangerea mai puternica a robinetului nu contribuie la remedierea defectiunii ci, din contra , poate produce noi defecte. Pentru repararea robinetului defect este necesara in primul rand oprirea apei, cu ajutorul robinetului de trecere montat pe conducta de alimentare inaintea ramificatiei pentru obiectul sanitar respectiv; de obicei robinetele de trecere sunt instalate sub obiectul sanitar , sau in locuri mai putin vizibile , in jurul acestuia. Apoi se demonteaza obertailul cu o cheie potrivita sau un cleste mops , tinand fix cu o mana corpul robinetului. Dace este uzata garnitura de cauciuc a ventilului , aceasta se inlocuieste cu una noua. La nevoie se poate confectiona o garnitura dintr-o bucata de cauciuc de 2-3 mm grosime , care se taie la marimea necesara cu un cutit ascutit ( umezit cu apa) sau cu un foarfece. Daca, dupa demontarea obertailului , garnitura veche ramane in corpul robinetului , ea se poate scoate cu o penseta sau un cleste cu falci subtiri si ascutite.
Deseori , defectiunile robinetelor produc vibratii ale instalatii de alimentare cu apa , care sunt neplacute prin zgomotul ce ia nastere , cat si periculoase pentru intreaga instalatie . Vibratiile supun conductele unor puternice colicitari mecanice , care pot produce spargerea conductelor si deteriorarea etansarilor. Cauza de producere a vibratiilor trebuie cautata la robinetul la a carui actionare incep sa apara vibratiile , sau la robinetul de trecere de pe conducta de legatura a obiectului sanitar respectiv.
Pentru inlaturarea vibratiilor , se va deschide mai intai la maximum robinetul de trecere; daca vibratiile nuinceteaza , se va proceda la inchiderea lui partiala . In cazul cand la una din aceste manevre vibratia dispare , inseamna ca garnitura robinetului de trecere trebuie neaparat inlocuita. In cazul cand vibratia nu dispare prin actionarea robinetului de trecere , concluzia este ca trebuie schimbata garnitura robinetului la a carui manevrare apar vibratiile.
Sunt si cazuri cand vibratiile nu sunt ptoduse de garniturile robinetelor , ci de aparitia unor pungi de aer pe conducte , ca urmare a unor defectiuni de montak. In aceste situatii este necesara interventia unor specialisti , pentru inlocuirea portiunilor de conducta unde se produc pungile de aer.
Dupa ce se monteaza garnitura noua, se rasuceste de manerul robinetului pana cand tija capata pozitia pe care o are atunci cand robinetul este deschis , apoi se infasoara partea filetata a obertailului cu fuior de canepa uns cu ulei de in fiert si se monteaza in corpul robinetului , prin strangere cu cheia.
Daca s-a uzat garnitura 6 a tijei filetate, se incearca mai intai remedierea defectiunii prin strangerea piulitei 5 , care va presa garnitura asigurand etansarea. In cazul ca prin obertailul , dupa cum s-a aratat anterior , se scoate tija filetate 3 si piulita de strangere 5, se inlocuieste garnitura din fuior de canepa si se monteaza totul la loc.
Daca este uzata garnitura 11 care asigura etansarea corpului robinetului de conducta de alimentare , este necesara ( bineinteles dupa oprirea alimentarii cu apa ) desurubarea corpului robinetului scoaterea garniturii uzate si inlocuirea cu una noua din fuior de canepa uns.
Tija filetata 3 se deterioreaza fie prin uzura materialului din care este confectionata fie ca urmare a strangerii prea puternice la inchiderea robinetului , care merge in gol si deci nu etanseaza , desi garnitura nu este uzata. repararea tijei filetate 3 consta in inlocuirea acesteia sau chiar a intregului obertail , instalatorul amator neavand, in general , alta posibilitate.
La unele tipuri de robinete , in special la cele de la baterii , obertailul se poate demonta numai dupa ce se demonteaza rozeta (manerul) 4. in acest scop, se desurubeaza cu un cleste piulita de la partea superioara a rozetei , pe care este aplicata de obicei si pastila de culoare rosie ( pentru apa calda) sau albastra( pentru apa rece). Apoi se desurubeaza cu o surubelnita surubul din interiorul rozetei si se scoate rozeta prin ciocanire usoara , avand astfel acces pentru demontarea obertailului.

Repararea conductelor de apa

Defectele conductelor principale de distributie , montate la suprafata peretilor , se constata prin aparitia scurgerilor de apa sau a picaturilor pe suprafata exterioara a conductelor.
Deoarece , deseori , apar picaturi de apa pe conducte faraca acestea sa fie deteriorate, este necesar sa se verifice in prealabil daca picaturile de apa nu provin din condensarea vaporilor de aer pe conducta. De aceea , se sterge conducta cu o carpa uscata si se urmareste cu atentie daca mai apar picaturi de apa.
In cazul conductelor ingropate in zid sau montate in santuri sub tencuiala , defectiunile produc pete de umezeala pe perete ( este necesar sa se verifice daca umezeala peretelui nu provine de la infiltratii ale apei de ploaie sub sau de la inundarea prin neglijenta locatarilor de deasupra).
Imediat ce se constata ca este vorba de o defectiune a conductei , pentru a se evita degradarea zidariei , a tencuielii si a zugravelii trebuie luate masuri urgente de inchidere a alimentarii cu apa a conductei respective si de golire prin robinetele amplasate mai jos decat locul defectiunii.
Dupa localizarea defectiunii la o conducta , oprirea alimentarii cu apa si golirea conductei , se poate incepe reparatia care consta , de obicei , in inlocuirea portiunii defecte a conductei.
Atunci cand conducta defecta este amplasata sub tencuiala mai intai se sparge tencuiala cu o dalta cu varful lat, incepand la o distanta de circa 5 cm lateral fata de conducta , prin lovituri usoare pentru a nu se lovi conducta, pana se ajunge la locul de imbinare a conductei.
Tevile din PVC , care sunt utilizate pe scara larga in constructiile noi pentru alimentarea cu apa rece, deoarece sunt usoare , simplu de prelucrat si ieftine, trebuie inlocuite in caz de deteriorare. In acest scop este necesara demontarea intregii portiuni cuprinse intre doua fitinguri , taierea unei tevi noi de lungime corespunzatoare , filetarea capetelor tevii, in fitingul de imbinare ( care este de asemenea din PVC ) . In cazul asamblarii unei tevi din PVC cu o teava metaliza se folosesc tot fitinguri din PVC.
Daca conductele sunt din otel zincat , cel mai indicat este sa se scoata toata portiunea de teava defecta pana la fitingurile ( cot, mufa , niplu, reductie etc. ) sau flansele care asigura imbinarea conductei si sa se inlocuiasca. In acesr scop se masoara pe teava noua lungimea necesara , se inseamna cu o crestatura , apoi se taie. Dupa ce se pilesc bavurile de la capete , se prinde teava in menghina cu capatul care trebuie filatat in sus si se unge cu ulei de in fiert. Filetarea exterioara a tevilor se executa cu o portfiliera speciala cu patru falci , care pot fi schimbate in functie de diametrul tevii. Falcile se pot apropia sau departa in acelasi timp. Se aseaza portfiliera pe capatul tevii, pe o lungime de circa doua - trei spire si se apropie falcile intre ele pana la distanta stabilita , astfel incat taierea completa a filetului sa se faca in mai multe treceri ( tevile cu un diametru sub 1 inch , se fileteaza dintr-o trecere , cele cu diametru peste 1 inch , din doua pana la patru treceri). Apoi se roteste portfiliera in jurul tevii pana se fileteaza lungimea necesara. Pentru executarea unei noi treceri , portfiliera nu se desurubeaza de pe teava , ci se indeparteaza radial falcile si se scot liber de pe teava . Dupa filetarea tevii de inlocuire, se infasoara in jurul filetului fuior de canepa uns cu ulei de in fiert sau miniu de plumb si se insurubeaza in piesa de legatura respectiva.
Uneori conductele din otel zincat se inlocuiesc numai pe portiuni scurte sau curbe. In aceste cazuri se taie cu ferastraul partea defecta si se inlocuieste cu una noua , care se fixeaza prin lipire. Pentru a se obtine curba dorita , inainte de imbinare se astupa teava cu un dop de lemn la unul din capete , se umple cu nisip fin cernut , apoi se incalzeste la o flacare si se curbeaza p un sablon . Operatia nu poate fi executata de nespecialisti decat la tevi de pana la cel mult 3/4 inch..
In cazul tevilor din plumb , care se folosesc la instalatiile mai vechi sau pentru legaturi scurte , la obiectele sanitare pentru apa calda si rece , portiunea de conducta defecta se taie , apoi se prelucreaza capetele tevii de inlocuire si ale tevii instalatiei pentru a se putea intrepatrunde si imbina prin lipire. Dupa lipire , tevile de plumb care urmeaza sa fie acoperite cu tencuiala , se protejeaza cu un strat subtire de bitum topit care se intinde pe suprafata conductei cu ajutorul unei pensule.
Avand in vedere ca tevile din fonta de presiune folosite pentru alimentarea cu apa se folosesc numai pentru conductele principale de distributie si coloane , la care interventiile nespecialistilor sunt contraindicate , in caz de defectiune se va apela la instalatori profesionisti.

Desfundarea cailor de scurgere

Pentru a preintampina infundarea conductelor de evacuare sau deteriorarea lor, este necesar sa se respecte anumite reguli de utilizare a instalatiei de canalizare , dintre care se pot aminti:
- evitarea scurgerii de produse petroliere (petrol , petrosin , benzina, etc. ) , substante corozive ( acizi , baze) , substante toxice sau otravitoare ;
- evitarea scurgerii de lichide cu temperaturi mai mari de 60 grade Celsius , in cazul conductelor de canalizare din PVC;
- luarea de masuri pentru desfundarea obiectelor sanitare , imediat ce se constata incetinirea sau oprirea scurgerii apei;
- folosirea unor site de protectie la ventilele de scurgere ale lavoarelor , chiuvetelor , cazilor de baie, spalatoarelor , care impiedica patrunderea de scame , par , resturi , hartii etc. in conducte si infundarea acestora.
Daca , totusi , se constata o functionare defectuoasa a scurgerii , trebuie actionat imediat pentru desfundarea cailor de evacuare , evitandu-se astfel deteriorari , pagube sau chiar inundarea cu ape uzate a incaperilor locuintei.
Pentru desfundarea sifoanelor se incearca mai intai cu para de desfundat ( asa cum arata in fig de mai sus )
. In acest scop se umple partial cu apa chiuveta sau lavoarul, se astupa orificiul de prea- plin cu o carpa umeda , se aplica para pe orificiul de scurgere , apoi se apasa si se ridica de cateva ori , brusc. Daca nu se constata accelerarea scurgerii, chiar dupa mai multe incercari cu para de desfundat , se poate introduce in sifon o sarma de 1-2 mm grosime sau o perie de sarma. Aceasta se impinge si se retrage putin , pana se produce desfundarea.
In cazul cand nici prin aceasta operatie nu s-a obtinut rezultatul dorit , este necesar sa se demonteze cu o cheie capacul sau dopul de curatire al sifonului . Pentru scurgerea apei care se gaseste in sifon se aseaza in prealabil , sub acesta , un lighean sau o galeata. Dupa scoatrea capacului , se curata murdaria cu un carlig de sarma sau cu peria de sarma si se da drumul la un jet puternic de apa. La terminarea operatiei de desfundarea operatiei de desfundare se monteaza la loc capacul sau dopul sifonului. Apoi este recomandabil sa se spele vasul sanitar cu solutie de soda caustica si sa se clateasca cu multa apa.
Vasele de closet de desfunda cu peria de sarma ori cu o sarma de otel , al carui capat se indoaie in forma de carlig . Sarma se introduce in sifonul vasului si se incearca sa se scoata afara obiectele care au produs infundarea sau sa se impinga suspensiile inspre coloana de evacuare. Se repeta operatia de cateva ori , apoi se trage apa pentru a verifica daca s-a produs desfundarea.

Pentru desfundarea sifoanelor de pardoseala, se scoate mai intai capacul sifonului cu ajutorul unui carlig . Apoi se curata sifonul de depuneri , se toarna apa pentru a verifica daca s-a realizat desfundarea si se asaza capacul la loc.
In afara de interventiile in cazuri de infundare , trebuie avut in vedere ca intretinerea permanenta a curateniei si starii de functionare a obiectelor sanitare contribuie la prelungirea duratei lor de serviciu si la mentinerea igienei sanitare a locuintei. De aceea , este necesar ca lavoarele , vasul closetului si celelalte obiecte sanitare sa fie periodic spalate cu detergenti obisnuiti si cu alte produse de curatire a obiectelor sanitare ( nu fac reclama :P ) dupa care se clatesc cu apa multa.

Inlocuirea garniturilor de etansare

Garniturile de etansare au rolul de a impiedica scurgerea lichidelor sau gazelor prin locurile de imbinare a doua piese. Ele sunt confectionate din materiale moi si elastice avand rolul de a astupa toate golurile care raman intre suprafetele metalice ale pieselor imbinate.
In instalatiile tehnico-sanitare exista etansari ale unor imbinari care desfac foarte rar si deci sunt supuse mai putin uzurii ( ca , de exemplu , imbinarea unui robinet cu conducta de legatura ) si etansarii supuse la solicitari de frecare si presiune frecvente , care se uzeaza destul de repede si necesita inlocuiri dese ( ca , de exemplu , garniturile de inchidere a robinetelor sau ventilelor.).
Instalatorul amator poate efectua operatii de inlocuire a garniturilor uzate , numai in cazurile in care exista posibilitatea de a opri functionalitatea obiectelor sanitare si alimentare cu apa pe toata durata reparatiei.
Pentru inlocuirea unei garnituri este necesara demontarea instalatiei si eliminarea garniturii defecte , dupa care se curata bine suprafetele de etans. Imbinarile filetale se etanseaza prin infasurarea filetului cu fuior de canepa uns cu ulei in fiert sau miniu de plumb. la nevoie fuiorul de canepa se poate unge cu seu , sapun, ceara, stearina , parafina etc., prin apasarea fuiorului cu mana in materialul de ungere , pana se imbiba bine. Apoi fuiorul de canepa se infasoara pe capatul piesei cu filet exterior , intr-un strat potrivit ca grosime , ca sa se poata insuruba in cealalta piesa cu care se asambleaza , cu ajutorul unei chei , fara efort prea mare. In cazul pieselor care sunt in contact prin presare , etansarea se asigura printr-o garnitura de cauciuc , azbest., piele etc., care se taie cu foarfecele sau cu un cutit bine ascutit pentru a se obtine o forma corespunzatoare pieselor imbinate. La unele robinete, garnitura de cauciuc se fixeaza pe ventilul robinetului , cu ajutorul unei saibe si al unui surub.
Inchiderea orificiilor (ventilelor) de scurgere ale obiectelor sanitare ( spalatoare, lavoare, cazi de baie etc) , care se face uneori prin pastrarea apei , trebuie sa fie , de asemenea , etansa. In acest scop se vor folosi dopuri de cauciuc sau material plastic care asigura o etansare mai buna decat cele din metal , care trebuie sa fie prelucrate foarte fin pentru a se potrivi perfect la forma ventilului.

Demontarea si montarea instalatiilor

Inainte de a se incepe operatia de reparare a unei instalatii este indicat sa se pregateasca materialele si sculele de lucru necesare asezandu-le in ordine , la indemana. De asemenea, trebuie sa se inlature din jurul locului de interventie orice obiect care poate deranja pe executant , precum si prezenta altor persoane din locuinta si in special copii. Pentru a se evita imprastierea murdariei , sub locul de interventie , se va aseza , dupa caz , un lighean gol, ziare , tabla, etc.

La demontarea unei instalatii sau a unei parti din aceasta in elementele sale componente , trebuie sa se tina seama , in rpimul rand , de functionalitatea acesteia , pentru a se evita urmarile neplacute si, uneori accidentele. Astlef, in special la instalatiile sub presiune , inaintea oricarei interventii trebuie sa se intrerupa alimentarea cu apa calda sau rece, dupa caz. De asemenea , se va urmari sa nu se demonteze mai mult decat este strict necesar pentru remedierea defectiunilor constatate , iar elementele demontate , memorand rolul si locul initial in instalatie a fiecarui element. In caz contrar , se va pierde foarte mult timp la montarea sau chiar se va realiza asamblari eronate.

Este necesar sa se acorde o deosebita atentie identificarii naturii imbinarii care trebuie demontate , deoarece dupa cum este cunoscut, exista imbinari demontabile( cu suruburi , filet , prin frecare , etc) care ofera posibilitatea de a demonta complet partile componente fara a fi necesara distrugerea organului de ansamblare , si imbinari nedemontabile ( prin sudura , lipire , nituri, etc ) , care se pot desface in partile componente numai prin distrugerea elementului de ansamblare sau , uneori, chiar a pieselor respective. Aceasta identificare determina alegerea metodei de demontare si posibilitatea pregatirii prealabile a pieselor de ansamblare care vor fi necesare. instalatorul nespecializat insa este recomandabil sa evite pe cat posibil desfacerea imbinarilor nedemontabile , limitandu-se la demontarea imbinarilor prin filet. Asamblarile prin filet sunt foarte numeroase la instalatiile tehnico-sanitare , deoarece ele prezinta simplitate in montarea si demontarea , siguranta in exploatare si usurinta de reglare a strangerii.

Deoarece piulitele se monteaza si demonteaza destul de des , contactul filetului pe suruburi nu trebuie sa fie prea etans. In mod normal piulita trebuie sa se insurubeze usor cu mana pe surub si sa aiba in stare montata un joc redus .

Daca pentru rotirea libera a piulitei este nevoie de cheie, inseamna ca filetul nu este bine executat. Daca rotirea piulitei se face prea usor, adica jocul intre filete este prea mare, suprafetele filetelor se pot strivi , in timpul solicitarii surubului , din cauza contactului insuficient.

Pentru desurubarea piulitelor este recomandabil sa se utilizeze chei fixe cu deshidere corespunzatoare sau o cheie franceza; numai in caz de nevoie se pot folosi un cleste mops, deoarece acesta poate deteliora muchiile piulitei. In caz ca piulita se desface greu, aceasta nu trebuie fortata sau lovita cu ciocanul, ci se va unge cu ulei filetul si se va bate usor cu ciocanul in cheia cu care se executa demontarea.

Pentru montarea pieselor , ordinea operatiilor va fi inversa celei de montare. Se recomanda ca ansamblarea diferitelor parti componente ale unei instalatii sa se efectueze pe bancul ( masa de lucru ) si numai operatiile strict necesare sa se realizeze la fata locului.

Inainte de a incepe montarea suruburilor, trebuie sa se verifice atat filetul acestora , cat si al piulitelor , prin examinare exterioara si probarea insurubarii piulitelor ( fara ungere cu ulei) pe suruburi . De asemenea , se verifica suprafata frontala de contact a capului suruburilor , a piulitelor si a pieselor care se asambleaza; daca suprafetele nu sunt netede si paralele , trebuie sa fie ajustate prin pilire.

In unele cazuri imbinarile prin filet se realizeaza fara utilizarea suruburilor , prezoanelor si piulitelor , piese;e fiind direct imbibate prin filet( de exemplu , asamblarea tevilor cu armaturile). Daca imbibarea filetata necesita etansare si se demonteaza rar( cu cazia reparatiilor) , portiunea filetata se infasoara cu fuior de canepa impregnat cu vopsea de miniu de plumb sau cu diferite chituri rezistente la umezeala si caldura.

Piesele cu filet se strang in mod normal prin rotire in sensul acelor de ceasornic si se desfac prin rotire inversa. In unele cazuri, datorita unor cauze de ordin tehnologic , se executa insa si filete cu semsul de insurubare invers , de aceea este necesar ca la repararea obiectelor filetate sa se cunoasca sensul de strangere pentru a nu provoca deteriorari ale acestora.

Repararea instalatiei sanitare

Instalatiile de alimentare cu apa si de canalizare , precum si obiectele sanitare din locuinta ( lavoare, chiuvete, spalatoare, cazi de baie, dusuri ,closete ) sunt denumite in mod obisnuit instalatii tehnico-sanitare. Mentinerea in locuinta a unor conditii igienico-sanitare corespunzatoare este direct conditionata de buna functionare a instalatiilor tehnico-sanitare si de modul in care acestea sunt folosite .
Intretinerea si repararea instalatiilor tehnico-sanitare din locuinta se pot realiza usor, avand un minimum de cunostinte in domeniul respectiv, precum si sculele si materialele necesare. In ceea ce priveste retelele exterioare de alimentare cu apa, si de canalizare , racordurile si instalatiile pentru masurarea consumurilor , instalatiile pentru prepararea centralizata a apei calde , conductele de distributie si coloanele imobilelor, acestea se intretin si se repara numai de specialisti autorizati. De aceea, in continuare, se prezinta unele recomandari pentru lucrarile mai simple de intretinere si reparare a instalatiilor tehnico-sanitare din interiorul unui apartament , a caror pastrare in stare de functionalitate intra, in grija locatarilor respectivi.